Tehnica investigată cei 5W și H

 
          Pe terenul metodologiei de dezvoltare a gândirii critic-reflective a fost concepută o tehnică înrudită cu metoda cubului, utilă pentru, formarea dorinței și deprinderii elevilor de a cerceta un subiect sub multiple perspective. Astfel, tehnica intitulată 5 W şi H- după abrevierea interogațiilor englezești „Why? What? When? Where? Who? How?” - este adesea folosită și în realizarea analizelor inițiale din cadrul unor proiecte educaționale, dar apare invocată și ca metodă didactică.
          Etapele de parcurs pentru aplicarea în spațiul educațional formal devin simplu de înțeles dacă privim cele șase interogații la care face referire metoda: De ce ? Ce ? Când ? Unde ? Cine ? Cum.?. Această metodă poate fi folosită atât pentru sarcini frontale, cât și pentru activități independente sau rezolvabile în grupuri mici de elevi.

           Metoda celor șase întrebări poate acoperi ca durată aproape toată secvența de predare-învățare a noilor informații, dacă pe aceasta din urmă o vom concepe în spiritul învățării prin descoperire. Grija profesorului este îndreptată, în mod esențial, spre accesibilizarea unor surse de informare pentru elevi, astfel încât aceștia să poată găsi răspunsurile cele mai bune/precise, căutând în spațiul accesibil lor în timpul lecției (biblioteca clasei, internet, enciclopedii sau monografii aduse în clasă, machete sau experimente în laboratoare.).
          Variantele sub care se poate aplica această metodă sunt numeroase:

  • grupurile de elevi se pot ocupa distinct fiecare de căutarea răspunsului la una dintre interogații;
  • două sau trei grupe a trei elevi pot primi drept sarcină de lucru aceleași trei interogații - aceste grupe constituindu-se într-o echipă responsabilă cu această parte a învățării (pot realiza postere cu răspunsurile comune la cele trei întrebări primite inițial sau pot dezbate în fața celorlalte grupe de elevi, cele trei sarcini), iar celelalte trei grupe de elevi ar răspunde celorlalte trei interogații;
  • se poate selecta un set de interogații la care să caute răspuns individual elevii, iar altele pentru care se organizează o dezbatere frontală.   (Moise Constantin , Seghedin Elena , 2009  , p. 386 )




Bibliografie

         Moise Constantin , Seghedin Elena  Metodele de învățământ. In C. Cucoș ( coord. ), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice , Polirom 2009 , pag . 386

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Metoda cubului

Imagine
                Şi-a luat numele de la mijlocul didactic (un cub) prin care vehiculează sarcinile către elevi. Ea reprezintă o modalitate de predare-învățare ce valorifică resursele elevilor de participare conștientă la descoperirea cunoștințelor și a relațiilor dintre acestea. Este una dintre metodele cel mai clar consacrate dezvoltării gândirii critice. Structurarea învățării pe baza rezolvării celor șase sarcini (corespunzătoare celor șase fețe ale cubului) provoacă elevii în principiu pe întregul traseu al nivelurilor cognitive propuse de Bloom, în cadrul taxonomiei sale. Metoda este utilizată atunci când dorim să aflăm cât mai multe informații despre un fenomen, o teorie ş.a., privindu-le pe acestea din diverse puncte de vedere .         Cum se aplică această metodă?      Profesorul pregătește un cub din carton pe ale cărui șase fețe înscrie șase sarcini: descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argu­mentează. Dacă își proiectează lecția pe baza acestei tehnici, ar
Citiți mai multe

Ciorchinele

Imagine
          Este o variantă de brainstorming organizată grafic , astfel încât să faciliteze conștientizarea relațiilor dintre elementele învățate. Ea poate fi folosită atât în faza de evocare, cât și în faza de reflecție. Unul dintre rosturile ei este acela de a stimula gândirea înainte de a studia mai temeinic   un anumit subiect. Mai poate fi folosită și ca mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a construi asociații noi sau de a reprezenta intuitiv noi sensuri. Este o modalitate de învățare ce poate servi drept instrument eficient în dezvoltarea unor deprinderi , între care esențială este cea de asociere a informațiilor pe ,,idei ancoră ’’ . Este, însă, înainte de toate , o strategie de găsire a căii de acces la propriile cunoștințe, opinii sau convingeri legate de o anumită temă. De asemenea, prin modul în care se desfășoară, poate servi la informarea elevului despre anumite cunoștințe sau conexiuni pe care acesta nu era conștient că le are în minte.          
Citiți mai multe

Metoda brainstorming

Imagine
          Este foarte frecvent invocată, considerându-se că are posibilități reale de a fi translată din sfera creativității expuse în procesul didactic.            Numele provine din cuvintele englezești brain (creier) și storming (furtună) , ceea ce în limba română conduce la echivalentul asalt de idei.              În activitățile didactice , brainstorming-ul are următoarele etape :          1. Într-un prim moment , se prezintă grupului de exersare (alcătuit din 2 până la 12 membri) o problemă de rezolvat (exemplu : cum să fie diminuatele efectele sărăciei într-o localitate dată). Odată cu aceasta grupului i se fac cunoscute 2 principii :                  a) cantitatea este cea care determină calitatea soluțiilor                  b) evaluarea soluțiilor se face amânat , deci în altă etapă decât cea de emitere a lor de către membrii grupului           Și cele 4 reguli :                 a) suspendarea criticii și autocriticii pe toată durata propunerii soluțiilor    
Citiți mai multe