Metoda brainstorming
Este foarte frecvent invocată, considerându-se că are posibilități reale de a fi translată din sfera creativității expuse în procesul didactic.
Numele provine din cuvintele englezești brain (creier) și storming (furtună) , ceea ce în limba română conduce la echivalentul asalt de idei.
În activitățile didactice , brainstorming-ul are următoarele etape :
1. Într-un prim moment , se prezintă grupului de exersare (alcătuit din 2 până la 12 membri) o problemă de rezolvat (exemplu : cum să fie diminuatele efectele sărăciei într-o localitate dată). Odată cu aceasta grupului i se fac cunoscute 2 principii :
a) cantitatea este cea care determină calitatea soluțiilor
b) evaluarea soluțiilor se face amânat , deci în altă etapă decât cea de emitere a lor de către membrii grupului
Și cele 4 reguli :
a) suspendarea criticii și autocriticii pe toată durata propunerii soluțiilor
b) imaginația să fie absolut liberă, chiar dacă ar ajunge la unele soluții absurde
c) debitul de idei să fie cât mai mare cu putință
d) pentru formularea propriilor idei , ne putem servi chiar și de ideile altora din grup
2. Etapa formulării soluțiilor
Este cea în care , de-a lungul a 15 până la 45 de minute, grupul se concentrează să emită cât mai multe idei . Dacă în acest timp ideea stagnează , animatorul grupului trebuie să o stimuleze, iar, dacă unii membri ai grupului se manifestă critic, să-i atenționeze că încalcă regula. Toate ideile sunt înregistrate de către secretarul grupului, astfel că toți membrii să ia cunoştinţă de ele.
3. Etapa de așteptare (amânare), în timpul căreia pot fi formulate și transmise eventual alte idei, este menită și ordonării soluțiilor, pe lângă reflecția juriului de experți asupra lor.
4. Etapa evaluării critice, concepută după intervalul de amânare, este cea în care juriul decide asupra calității ideilor propuse. Vor fi selecționate cele aplicabile imediat și cele care au șanse de a fi acceptate în viitor. ( Moise Constantin , Seghedin Elena , 2009 , p. 372 )
Pentru a-i spori atractivitatea, dar și în scopul de a-i învăța pe elevi să-și asume contribuția la activitatea comună de evocare sau realizare a sensului , este practicată adesea varianta brainstorming cu carduri ( elevul va scrie idea pe post-it și va fi poziționat pe o listă a ideilor). ( Moise Constantin , Seghedin Elena , 2009 , p. 373 )
Bibliografie
În activitățile didactice , brainstorming-ul are următoarele etape :
1. Într-un prim moment , se prezintă grupului de exersare (alcătuit din 2 până la 12 membri) o problemă de rezolvat (exemplu : cum să fie diminuatele efectele sărăciei într-o localitate dată). Odată cu aceasta grupului i se fac cunoscute 2 principii :
a) cantitatea este cea care determină calitatea soluțiilor
b) evaluarea soluțiilor se face amânat , deci în altă etapă decât cea de emitere a lor de către membrii grupului
Și cele 4 reguli :
a) suspendarea criticii și autocriticii pe toată durata propunerii soluțiilor
b) imaginația să fie absolut liberă, chiar dacă ar ajunge la unele soluții absurde
c) debitul de idei să fie cât mai mare cu putință
d) pentru formularea propriilor idei , ne putem servi chiar și de ideile altora din grup
2. Etapa formulării soluțiilor
Este cea în care , de-a lungul a 15 până la 45 de minute, grupul se concentrează să emită cât mai multe idei . Dacă în acest timp ideea stagnează , animatorul grupului trebuie să o stimuleze, iar, dacă unii membri ai grupului se manifestă critic, să-i atenționeze că încalcă regula. Toate ideile sunt înregistrate de către secretarul grupului, astfel că toți membrii să ia cunoştinţă de ele.
3. Etapa de așteptare (amânare), în timpul căreia pot fi formulate și transmise eventual alte idei, este menită și ordonării soluțiilor, pe lângă reflecția juriului de experți asupra lor.
4. Etapa evaluării critice, concepută după intervalul de amânare, este cea în care juriul decide asupra calității ideilor propuse. Vor fi selecționate cele aplicabile imediat și cele care au șanse de a fi acceptate în viitor. ( Moise Constantin , Seghedin Elena , 2009 , p. 372 )
Pentru a-i spori atractivitatea, dar și în scopul de a-i învăța pe elevi să-și asume contribuția la activitatea comună de evocare sau realizare a sensului , este practicată adesea varianta brainstorming cu carduri ( elevul va scrie idea pe post-it și va fi poziționat pe o listă a ideilor). ( Moise Constantin , Seghedin Elena , 2009 , p. 373 )
Bibliografie
Moise Constantin
, Seghedin Elena Metodele de învățământ. In C. Cucoș ( coord. ),
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice , Polirom
2009 , pag . 372-373
Comentarii
Trimiteți un comentariu